Ionuț Grama: Trebuie să demonstrezi în fiecare secundă.

Cu cât realizez mai multe proiecte cu tineri artiști cu atât sunt ferm convinsă că arta aduce oamenii împreună și că susținerea culturii ca stil de viață nu e deloc o practică greșită sau exagerată. Îmi doresc să caut prin artă un nou prilej de comunicare cu fiecare oportunitate care se ivește sau pe care o creez eu. Prin urmare, am venit cu propunerea unui dialog nonformal dintre două generații de artiști din domenii diferite – actorul Ionuț Grama și liceenii-pictori, parte din proiectul Zâmbet de actor european, expoziție care va avea vernisajul, marți, 9 mai la Centrul Cultural Casa Artelor. Între o repetiție la teatru și o filmare, Ionuț Grama a acceptat invitația Verbs describe us de a răspunde întrebărilor adresate de cei 6 liceeni artiști, întrebări adresate de Gabriela Ungureanu, eleva care a realizat și portretul lui care poate fi observat în fotografie, iar eu am montat și făcut transcriptul video-interviului găzduit de teatrul independent Unteatru.

Cătălina Dordai: La ce vârstă v-ați descoperit pasiunea pentru actorie?

Ionuț Grama: Pasiunea pentru actorie mi-am descoperit-o în anul II de facultate. Nu am avut o viață în actorie. Nu am fost la nici un fel de club de teatru de amatori. Nu interacționasem în niciun fel cu domeniul până să dau la actorie. Știam de mic că îmi doresc să fac ceva artistic. Pictam, cântam, făcem spectacole cu copiii. Aveam o predilecție pentru domeniul artistic, dar nu știam că vreau să fac neapărat actorie. Eram în anul II la Academia de Studii Economice și am simțit că-mi doresc să fac altceva. Am zis că vreau să dau la actorie. Când? Anul acesta. Bun! M-am pregătit. Eram destul de haotic. Domnul Sebastian Papaiani m-a pregătit și săracul a încercat să mă conducă, dar nu eram nici foarte serios. Nu știam dacă vroiam să fac meseria asta cu adevărat, dar știam că e ceva ce vreau să încerc. Dacă nu aș fi intrat din prima la UNATC probabil că nu aș fi încercat în anul următor. Nu era ceva ce știam că vreau să fac. Pe parcurs am descoperit că îmi place, că pot să fac asta, că mă pricep la asta. Actoria nu a fost pasiunea mea de mic copil, acum în schimb este, pentru că nu mă văd făcând altceva.

Cătălina Dordai: Ați fost sprijinit în decizia de a alege actoria?

Ionuț Grama: În cele din urmă am fost sprijinit. La început ai mei mi-au spus lucruri pe care aveam să le descopăr oricum, dar pentru mine era atât de important în momentul acela să schimb macazul destul de puternic și să fac ceva cu totul diferit, asta neînsemnând că aș fi vrut să fac orice în loc să fac economie. Am vrut să încerc să fac actorie. Simțeam eu că e ceva. În prima fază mama m-a susținut mai mult, apoi a urmat tata, care, după ce a venit la spectacolele mele, a început să se mândrească.

Veronica Mirea: Care sunt dificultățile care apar la filmările cu artiști internaționali?

Ionuț Grama: Atât timp cât știi limba și poți comunica eu zic că nu sunt dificultăți. Sunt foarte buni profesioniști actorii străini. Sunt niște oameni care vin într-o țară străină să-și facă meseria, sunt foarte deschiși.  Niciodată nu am avut probleme în relația profesională cu actorii străini. Toată lumea e foarte bine organizată.

Veronica Mirea: Care este diferența între muncă, experiență și talent?

Ionuț Grama: Întrebări complicate. Nu e greu de găsit diferența, dar e greu de delimitat exact cât din prestația unui actor a ținut de talent, de muncă și de experiență, pentru că într-un fel merg mână în mână. Poți să ai talent și să nu ți-l descoperi. Sunt actori care s-au apucat de meserie destul de târziu în viață. Până atunci doar simțeau că ar vrea să facă asta, dar nu aveau nici un fel de experiență în sensul acesta, ci pur și simplu dându-și o șansă și l-au cultivat. Talentul mi se pare că e ceva ce se cultivă. E un sâmbure pe care trebuie să-l plantezi și poți să ai talent, dar dacă nu muncești ca să capeți experiență nici nu poți să-ți dai seama de el și trebuie șlefuit, lucrat, orientat și direcționat. Un talent în general e greu de manevrat.

Anyd Onofrei: Cum te vezi peste 10 ani?

Ionuț Grama: Nu știu. Nu știu cum mă văd peste un an. Nu mă văd. Pur și simplu las să se întâmple. E o meserie în care nu poți să-ți faci planuri. Nu îmi fac planuri pentru că așa cum m-am apucat de actorie brusc, cine știe poate descopăr peste vreo 2 ani că vreau să mă duc pe o insulă să stau cu gorile. Nu știu ce va fi. Momentan actoria e ceea ce vreau să fac și dovada cea mai puternică este că am avut perioade în care nu câștigam bine din actorie și am făcut alte lucruri, dar până la urmă tot la asta m-am întors. Nu știu unde voi fi peste jumătate de an. Un simplu exemplu: în decembrie 2016 știam că în 2017 la jumătatea anului o să am deja 3 sau 4 premiere scoase. Dintre ele a ieșit una, deci nu știi ce se întâmplă în meseria asta, e foarte delicat, mai ales în zona independentă.

Anyd Onofrei: Care crezi că ar fi avantajele și dezavantajele în a fi actor?

Ionuț Grama: Sunt avantaje dacă îți place să faci asta. Sunt avantaje de multe feluri. În primul rând, e o plăcere și rareori se întâmplă să te duci să vii la repetiții sau să mergi la muncă la un spectacol ca la birou. Se întâmplă să fii obosit, să nu ai chef, să nu te simți bine într-un anumit proiect cumva să te simți un pic forțat să faci ceva anume, dar în principiu te duci cu drag și îți place ce faci și te joci. În al doilea rând, pentru mine, oricât de siropos ar suna, reacțiile publicului sunt o mulțumire. Nu e vorba doar despre ego, deși în orice meserie artistică e vorba foarte mult despre ego și despre nu-i așa că vă place ceea ce pot eu să fac? E bucurie să vezi reacții pozitive, o sală care te aplaudă pe tine și pe colegii tăi, proiectul, ceva la care ați muncit. Din reacțiile negative tragi învățăminte. Ai un feed-back foarte direct. În al treilea rând, la modul ideal, poți juca orice tip de personaj vrei, să ai orice meserie,  să încerci foarte multe lucruri pe care altfel nu ai ocazia să le faci. Nu am ocazia în viața de zi cu zi să mă îndrăgostesc de 3 ori pe săptămână, să mă cert, să am drame, să călăresc, să ajung pe un vârf de munte. În actorie ai ocazia să te joci în acest fel. Dacă ai norocul să lucrezi în mai multe zone ale actoriei și teatru și film, dublaje, să-ți folosești și vocea, te joci cu fiecare aptitudine pe care o ai. Iar dezavantaje – e o luptă continuă de a demonstra în fiecare secundă că ești bun. Trebuie să dovedești în continuu. Poate deveni obositor la un moment dat, dar poate fi și plăcut dacă înveți să jonglezi cu emoțiile.

Daniel Trăistaru:  Care sunt probele pe care trebuie să le dea actorii pentru a obține un rol?

Ionuț Grama: Dacă se dă casting în teatru sau în film, ai o întâlnire cu regizorul spectacolului sau cu directorul de casting în cazul filmului. Pentru probe,  actorii pregătesc anumite scene sau secvențe din film.

Andra Pasăre: Care este cea mai mare realizare a ta?

Ionuț Grama:  Pentru mine, cel puțin până acum viața a fost formată din mai multe realizări mai mici, una enormă nu am identificat. Poate faptul că m-am apucat de meseria asta e o realizare. Nu sunt căsătorit, nu am copii, deci nu le pot număra pe astea ca mari realizări care-ți schimbă viața, dar meseria asta clar mi-a schimbat viața. În rest, nu văd lucrurile în termen de – am trecut de un alt pas al vieții și mai am o altă realizare.

Andra Pasăre: Care a fost modelul tău atunci când ai dorit să-ți dezvolți înclinația spre actorie?

Ionuț Grama: Tot timpul mi-au plăcut actorii care se transformă și asta îmi place și acum în meserie, dar nu am avut un model. Chiar dacă sunt regizori care mă împing mereu spre aceleași zone, îmi place să găsesc nuanțe noi fiecărui personaj, îmi place să nu mă joc pur și simplu pe mine. De mic mi-au plăcut actorii care creează personaje. Mi se pare foarte greu să creezi un personaj diferit de tine fără să ajungi să joci o caricatură.

Gabriela Ungureanu: Dar ți-a plăcut în mod special atitudinea cuiva față de actorie?

Ionuț Grama:  Mai demult îmi plăcea foarte mult Johnny Depp tocmai pentru că jongla foarte mult cu personajele. Îl știam și din filmele lui Tim Burton și eram fan al filmelor lui și sunt în continuare. Acum nu-mi mai place atât de mult Johnny Depp, pentru că mi se pare că se repetă, dar bănuiesc că de la un timp încolo tinzi să te joci cu aceleași tipologii. Meryl Streep îmi place foarte mult tot pentru că poate să se transforme și totuși să aibă o naturalețe a personajului pe care îl joacă.

Andra Pasăre: Ai un rol anume care te-a făcut mândru de realizările tale?

Ionuț Grama: Sunt foarte multe, nu a fost un anumit rol. Nu vreau să pară că sunt roluri pe care le-am iubit și roluri pe care nu le-am iubit. Sunt roluri unde am investit emoțional mai mult, unde m-am regăsit mai mult și la care automat am ținut mai mult. Sunt roluri în care chiar dacă nu m-am regăsit, faptul că am încercat să fac rolul acela a fost o provocare și simt că m-au transformat.

Andra Pasăre: Ce sfaturi le-ai da celor care vor să-ți calce pe urme?

Ionuț Grama: Dacă ei cred că le place asta, merită să încerce. Dacă își dau seama făcând meseria asta că le place cu adevărat, să nu se lase dezamăgiți, să nu capituleze ușor.  Poți să-ți găsești tot timpul o zonă în care să lucrezi. Am colegi care nu fac atât de mult film sau teatru, dar fac foarte multe dublaje sau promo-uri radio. Am colegi care fac foarte mult teatru. Am colegi care au prins zona filmului și au avut baftă acolo. Să nu se aștepte că va veni cineva să-i ia de mânuță pentru că nu va veni nimeni să-i ia de mânuță și să-i cheme la probe și să le arată cum se face un cv sau un reel sau poze, le înveți din mers. Odată ce ai învățat toate astea trebuie să le folosești pentru că altfel te pierzi. La facultate am fost o clasă de 44 de studenți și nu știu dacă jumătate din noi facem meseria și îmi pare rău.

Gabriela Ungureanu: Ține de voință?

Ionuț Grama: Ține de voință. La urma urmei ține și de dorință. Dacă îmi doresc să fac asta nu pot să spun că nu știu să-mi fac un cv sau că nu mă duc la probe și aștept să fiu chemat. Trebuie să arăți că ești disponibil, să-ți arăți munca.

Verbs describe us
0

Scrie ce simți