Romanul lui Mihail Sebastian, tradus în limba engleză, vândut în 3 tiraje de la apariție

În afară de întâlnirea cu Eric Emmanuel Schmitt, cel mai grandios eveniment literar al inimii mele este lansarea cărții De două mii de ani de Mihail Sebastian tradusă în engleză de către Phillip O Ceallaigh, scriitor irlandez, stabilit în România, prima carte a unui autor român apărută la Editura Penguin, în colecția Modern Classics. Conform editorului, Casiana Ioniță, de la apariția volumului tradus în limba  engleză au fost epuizate deja 3 tiraje de cărți. O veste extraordinară care ar trebui să ne aducă soare peste norii în care realitatea ne obligă uneori să trăim.

Super-evenimentul literar a avut loc la Librăria Anthony Frost și discuția a fost moderată de către jurnalista Luiza Vasiliu, care  a adresat o întrebare foarte provocatoare asupra imaginației mele, cel puțin: Cu cine credeți că ar ieși în oraș Mihail Sebastian în zilele noastre? În mod cert, s-ar împrieteni cu echipa spectacolului Marea iubire a lui Sebastian, un proiect cultural care-i promovează opera și îi ține vie memoria în fiecare lună la Godot Cafe-teatru.  Apoi, cred că s-ar înțelege bine și cu echipa spectacolului Steaua fără nume regia Erwin Șimșensohn, care a gândit piesa lui Mihail Sebastian ca pe un musical, în care nuanțele textului au fost accentuate de către muzica lui Vlaicu Golcea.  Dacă Mihail Sebastian ar fi cu noi aici și acum, aș putea scrie scenarii imaginare pe acest subiect la infinit. Scriitorii morți îi oferă o putere fără margini închipuirii mele. Scriitorii nu mor de fapt niciodată, pentru că ei sunt veșnici atât timp cât opera lor este căutată, descoperită și redescoperită peste tot pe unde există interes față de cultură și un anumit fel de a vedea și simți realitatea. Sunt deosebit de încântată că un scriitor irlandez a crezut în valoarea operei lui Mihail Sebastian și a tradus romanul De două mii de ani, fără să anticipeze succesul fulminant pe care îl va avea munca sa în rândul străinilor iubitori de literatură și viață așa cum era ea în anii 30.

Phillip O Ceallaigh: Cartea asta, nu știu de ce, mi se pare că mi-a zis ceva și despre trecut și despre prezent. În România în continuare nu se știe cum trebuie clasificat Mihail Sebastian. Dacă citești cartea aceasta ca pe un roman pur și simplu, doar cu ideea estetică, atunci vei găsi defecte, pentru că nu este perfectă – e o carte pe care Mihail Sebastian a scris-o la 25 de ani. Nici nu este un roman, e un fel de jurnal sau pseudo-jurnal, în care naratorul nici nu știm cum se numește.
Importanța cărții constă într-o viziune, o claritate și o luciditate despre ceea ce este în jurul lui. Naratorul păstrează un fel de echilibru care-i permite să vadă ce este în jurul lui i reușește atât de bine că e aproape ceva contemporan acolo. Dacă vorbim de problemele politice din punctul de vedere al unui jurnalist, după o săptămână se duc. Dar dacă vorbim despre problemele care sunt sub politică, atunci devine literatură și asta este ceea ce s-a întâmplat. Naratorul observă ce se întâmplă în oamenii din jurul lui.
Și încă un aspect interesant este că ea a dispărut în timpul comunismului. Reinteresul față de Mihail Sebastian a reapărut odată cu publicarea jurnalului lui în 1996, care a provocat o mare polemică. Anii 30, anii războiului și intelectualitatea românească constituie un subiect foarte sensibil din cauză că nu se discuta niciodată despre Holocaust în România în timpul comunismului. Nu se discuta complicitatea de clasă intelectuală în producerea Holocaustului și a fascismului românesc. Toate acestea au fost discutate și digerate în anii 90.

Verbs describe us
0

Scrie ce simți