Răul există ca să evidențieze binele, nu să-l astupe.

Când te scoli dintr-o moarte ratată, tu ești născătorul, tu ești născutul, chiar dacă nu-ți dai seama de asta imediat. (…) Dintr-o moarte eșuată, te scoli mai viu decât ai fi crezut vreodată că ai putea deveni. Viu și dureros așa te scoli. (…) (Jurământ de rătăcire, Ana Barton

Ce carte nemaipomenită am citit eu. Cuvintele ca stele se înălțau spre negura cerului și îl luminau. Dacă atingeai un cuvânt-stea atunci el începea să devină multicolor și să emane un parfum stelar din cel mai fin și mai autentic. Un cuvânt-stea nu știe să știe să doară și nu e aruncat în inima ta ca un cuțit într-un butuc de lemn. Cuvintele-stele răsar din paginile Jurământului de rătăcire, iar pe constelațiile pe care ele le-au format pe bolta cerească a sufletului meu am tot hoinărit, m-am pierdut și m-am regăsit fără să-mi fie frică de ceea ce am descoperit.
Ești un nimic și tu oricum nu meriți nimic – Această frază am întâlnit-o recent în declarația scrisă a unei jurnaliste, care a avut curajul să spună un adevăr crunt și dureros din viața ei. Aproape aceeași frază am recitit-o în carte și din păcate am auzit-o de prea multe ori în viața reală. Acum îmi dau seama că să fii un nimic e oarecum mai bine decât să faci nimic. Cum e când nimicul face ceva? Ceva frumos, util și bun. Răul ar trebui să crape de ciudă sau așa ceva nu? Dar răul e viclean și se năpustește asupra ta sub altă formă de fiecare dată. Da, răul e cel mai cameleonic personaj, el nu se termină niciodată, e inepuizabil și crezi că te poate epuiza, storcându-ți viața din tine, pe care o simți cum se dezlipește de tine ca un abțibild. În urma vieții rămân o mulțime de lucruri nefăcute, lăsate în paragină, de visuri neîmplinite, de aptitudini nedezvoltate, de posibilități neluate în calcul și de domenii neexplorate. În timp ce viața a plecat în custodia răului, proprietarului vieții nu-i rămâne decât să ducă un proces lung de recâștigare a propriei vieți prin muncă în folosul comunității, iar instanța va decide dacă proprietarul va avea dreptul să reintre în posesia propriei vieți. Până atunci muncim și nu avem dreptul să murim fără să știm cum e de fapt să trăim propria viață, nu altele.

Am avut bucuria de a asista la lansarea cărții Jurământ de rătăcire, care a avut loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

Verbs describe us
0

Leave a Reply