Îmblânzirea scorpiei prin muzică și dans. Gânduri după spectacol

Cu cât mai mari ne credem cu atât mai mici ne facem. (Catarina, Îmblânzirea scorpiei)

Muzica unui spectacol este ceea ce-mi rămâne cel mai mult timp în memorie și lucrează asupra mea alături de energia pe care am primit-o de la actori. Chitaristul Călin Grigoriu este compozitorul muzicii spectacolului Îmblânzirea scorpiei după William Shakespeare în regia lui Gelu Colceag de la Teatrul de Comedie. Mi-au plăcut atât de mult piesele încât îmi doresc să le văd înregistrate pe un cd muzical pentru ca tot publicul larg să aibă acces la talentul noii generații de artiști compleți. Ștefan Lupu semnează coregrafia spectacolului, care vine în completarea interpretării actoricești punându-le actorilor darul mișcării în valoare, fără să încarce scenele. Deodată scena teatrală se preschimbă într-o poieniță pe care înfloresc cele mai frumoase flori, pe care zboară fluturașii în horă și pe care cântă păsărelele acompaniate de susurul izvoarelor. Pe parcursul a celor 3 ceasuri am avut senzația că sunt transportată pe tărâmul magic al copilăriei și poate că acest gând a fost alimentat și de râsul de copil pe care îl auzeam din dreapta mea. Atunci când celor mici le este captată atenția de un spectacol, cred că îngerii veghează acel spectacol. Așa cred eu. E greu să mulțumești copilașii, dar și când le-ai câștigat încrederea… sunt numai ochi și urechi acolo!
Personajul meu preferat din Îmblânzirea Scorpiei este Hortensio, cel interpretat de Lucian Ionescu, actorul pe care am avut bucuria de a-l vedea la repetițiile pentru West Side Story și în Sala Multimedia a Universității de Muzică. Consider că are o partitură foarte grea de făcut întrucât joacă un subjugat al dragostei, care apelează la metode dincolo de imaginație pentru a ajunge la femeia pe care și-o dorește de soție. Prin câte schimbări ai fi dispus să treci pentru a te apropia pe ființa pe care o iubești? Dragostea cere sacrificii. Care sunt aceste sacrificii aflăm din spectacol.
Apoi Scorpia este cea mai drăgălașă făptură pe care am văzut-o vreodată. Este o femeie greu de mulțumit (ca și regizoarea Jeni Acterian), dar în nici într-un caz o scorpie în sensul peiorativ al cuvântului. Cred că orice rol ar juca, Dorina Chiriac ar câștiga simpatia spectatorilor săi, pentru că asta face un actor cu har – își ia publicul ca aliat fie că joacă un nebun fie că e o scorpie. Catarina (ce nume frumos) este un om care a fost modificat de suferința pe care a avut-o de îndurat și această suferință i-a răpit bucuria de trăi și de a iubi. Oare va afla Catarina dragostea și va afla cum e să trăiești cu adevărat?

Îmblânzirea scorpiei este un spectacol la care cu siguranță voi reveni curând, pentru că îmi mențin părerea că un spectacol nu e egal o reprezentație, și nu pot cuprinde munca unei echipe întregi într-un singur articol, de aceea îmi place să revin la spectacole ca să fiu surprinsă și să pot și eu surprinde atât cât mă pricep în scris lumea fantastică de pe scenă. Mi-a plăcut cel mai mult din această reprezentație elementul ludic care s-a regăsit în tot ce am văzut în spectacol de la costume la decor la conceptul coregrafic – m-a distrat enorm scena curăției pe muzică a servitorilor. Scena visului mi-a plăcut iarăși foarte mult – cum urca și tot urca scările și nu ajungea nicăieri.

La final am trecut pe lângă un cuplu de bătrânei simpatici care aveau comentarii apreciative la munca tinerilor de pe scenă. Spuneau că le pare bine că au văzut și ei un spectacol ca pe Broadway făcut de noua generație de artiști. Și iată cum teatrul unește mai multe vârste și într-o sală mică, dar încăpătoare, universul imaginației și al simțirilor devine nemărginit.

 

Verbs describe us
0

One thought on “Îmblânzirea scorpiei prin muzică și dans. Gânduri după spectacol

Leave a Reply