One World Romania – awareness pills & awakening spills

Un festival de film documentar pentru drepturile omului poate schimba lumea prin ceea ce oferă el publicului. Pe mine mă interesează în mod special acest tip de festival pentru că văd filme făcute nu pentru artă ci pentru a oferă o altă perspectivă realității prin prisma oamenilor care o trăiesc, altfel decât informațiile furnizate de media globală. Un film documentar pentru drepturile omului e o bucată de viață pură, care este de cele mai multe ori dură și am un respect și o admirație aparte față de toți cei implicați în procesul de creație al unui film de acest gen. Un film documentar pentru drepturile omului ne oferă access la o parte din istoria umanității până la urmă, o istorie neromanțată, nefiltrată și neamplificată sau diminuată.

De mic copil am urmărit filmele biografice și apoi pe internet caut documentare despre personalitățile mele preferate și după atâtea vizionări, ba chiar mai multe vizionări despre aceeași personalitate, am realizat că un subiect poate avea mai multe perspective de abordare și am ales să nu iau ad litteram tot ce văd în aceste filme chiar dacă sunt inspirate din fapte reale. Iată că la One World România nu avem neșansa de a fi înșelați cu efecte speciale care oferă strălucire și glamour unei lumi care ascunde în spate multă durere și neîmpliniri, aici avem șansa de a fi tratați în mod cinstit – vedem exact realitatea cum e ea portretizată de protagoniștii săi. Mă emoționează teribil acest tip de filme, să iei un om sau mai mulți și să le prezinți poveștile între bombardamente, în închisoare, în spital, în locuri în care nimeni nu vrea să ajungă de fapt și este strigător la cer cum încă există război în ziua de azi, că nu inteligența umană sau artificială nu a găsit o alternativă conflictului armat… Consider că un film documentar pentru drepturile omului este un act de curaj al tuturo celor implicați, o responsabilitate enormă, dar și cel mai util lucru pe care îl poate face un regizor și un producător în carierele lor pentru că munca lor deschide și va deschide ochii generațiilor de acum și din viitor. Filmul câștigă lupta cu timpul. Și noi prin film trebuie să câștigăm lupta cu propriile prejudecăți și îngrădiri referitoare la oameni.

La deschiderea celei de-a noua ediții a Festivalului One World Romania, dintre cei care au luat cuvântul au fost Alexandru Solomon, directorul festivalului, Mădălina Roșca, director adjunct și Corina Șuteu, secretat de stat  al Ministerului Culturii. Înainte de scurtele cuvântări, iubitorii  de film s-au bucurat de instalația perfomativă realizată de Vava Ștefănescu inspirată de criza refugiaților… M-au impresionat tinerii care prin fuga lor dintr-un colț al altul al sălii de la MNAC mi-au amintit în  primul rând de fuga zilnică la care ne supunem de parcă am fi în bătaia gloanțelor, ne ascundem sub puzderia de treburi care țipă să fie făcute și apoi ne întrebăm de ce suntem obosiți și niciodată nu mai facem ce ne-am propus de fapt. Ce probleme superficiale, nu? Când te gândești că în timp ce tu nu mai faci față calendarului al activităților zilnice, iată că undeva în lume, tineri ca noi tine, se ascund, și fac orice să scape de gloanțele adevărate, nici nu pot să-și trăiască viața care le-a fost dată pentru că le-a fost furată și amanetată unor bolnavi de sânge și putere. Iată aici suferință… din care ochii copiilor sunt cei mai plini de speranță…

 

Verbs describe us
0

Leave a Reply