București. Dragostea de a face bine orașului și oamenilor prin cultură.

În fiecare zi mergând pe drumurile bucureștene aud glasuri de străini cu harta în mână și deseori sunt întrebată unde este un anumit loc sau o anumită stradă. Chiar într-o seară niște studenți străini care vorbeau un fel de engleză cu accent rusesc m-au întrebat de una dintre cele mai mici străzi din București, care nu era trecută pe GPS. Ce bine că am știut-o! De multe ori mă folosesc de GPS chiar dacă știu un drum doar ca să nu mă rătăcesc și să întârzii la locul în care trebui să ajung. Bucureștiul este un mic labirint pe care sunt uneori încântată să-l descopăr, alteori, recunosc, mă irită că nu știu să găsesc o cale mai rapidă spre destinația dorită. Când vine vorba de mersul pe jos în București, ar trebui să fiu cel mai descurcăreț GPS și chiar am propria mea hartă de drumuri și scurtături pe care o folosesc atunci când parcurg Bucureștiul. Am mai multe locuri preferate din București în care îmi place să mă opresc și să mă gândesc la ceva frumos și util. O stare de liniște și siguranță o am atunci când mă aflu în sala de teatru, unde are loc un schimb de energie unic care te scoate din atmosfera rutinei zilnice. Când merg la teatru am senzația de nou tot timpul și acest mister plăcut îmi dă tot ce e mai bun pentru a-mi continua și eu micile activități. Ce-mi place foarte mult și aplaud din toată inima sunt evenimentele culturale, pentru că și în cadrul acestor întâlniri are loc un schimb de energii benefice dintre vorbitori și public. Așadar, Bucureștiul cultural este foarte ofertant.

Aplaud și susțin inițiativele tinerilor de a organiza întâlniri culturale, iar unii dintre acești tineri sunt voluntarii care fac parte din Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate. Primul dialog ARCEN din anul 2016, eveniment intitulat București: Aur și noroi, ne-a prilejuit iubitorilor de cultură de toate vârstele aflați la Cărturești Carusel, să o cunoască pe Małgorzata Rejmer, o scriitoare de origine poloneză, care ne-a povestit despre Bucureștiul ei, așa cum a ales ea să-l cunoască și să-l simtă. Mi se pare încântător faptul Margo a ales să-și facă lucrarea de doctorat despre București, venind să locuiască aici timp de 2 ani de zile.  Putem descoperi orașul prin ochii și sufletul său polonez în cartea sa, București. Praf și sânge.

Małgorzata Rejmer: Atunci când aterizez pe aeroportul Otopeni, simt cum îmi crește adrenalina. Îmi place să iau taxiul și să ascult poveștile șoferilor despre ce s-a mai întâmplat nou prin București. Mă interesează ce s-a schimbat și nu s-au schimbat prea multe pe drumul pe care îl fac cu taxiul de la aeroport până în centrul orașului. Totul e important pentru mine și vreau să fiu la curent cu toate detaliile. Cunosc chiar înșiruirea caselor. Aceste momente de reîntoarcere înseamnă foarte mult pentru mine. Sunt deja foarte nostalgică. Mi-am inventat Bucureștiul din lucrurile care sunt importante și interesante pentru mine din oraș. E întotdeauna o călătorie foarte personală. Îmi place să vorbesc cu taximeștrii pentru că este modalitatea perfectă de a afla noutățile din oraș. Unul dintre ei mi-a spus că românii au nevoie de o dictatură democratică.

Edmond Niculușcă, președintele ARCEN și consultant al Ministerului Culturii, ne-a spus că următorul dialog ARCEN va avea loc în data de 24 martie, iar în această ediție va fi invitat poetul Ioan S. Pop, care a fost citit pe blocul Magheru One.  Și tot Edmond a rostit blajin și hotârât, care va fi următoarea clădire înaltă bucureșteană pe care va fi promovată cultura și anume Palatul Telefoanelor.

Cât de specială a fost atmosfera din cadrul întâlnirii dintre prietenii culturii din toate generațiile, vedem din minivideouri.

Verbs describe us
0

Scrie ce simți