Dublă lansare de publicaţii ale Muzeului Municipiului Bucureşti: Actele domnilor Racoviţă din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti și Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice

Muzeul Municipiului Bucureşti invită publicul la o dublă lansare organizată în ziua de joi, 28 ianuarie 2016, ora 17.00, la Hanul Manuc. Această manifestare continuă seria de evenimente care promovează activitatea editorială a Muzeului Municipiului Bucureşti din anul anterior şi se înscrie în eforturile de valorificare a unui bogat patrimoniu, dar şi a unor studii şi cercetări de specialitate.

Dr. Georgeta Filitti va prezenta volumul Actele domnilor Racoviţă din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, autor Mihaela Rafailă. Oportunitatea de a lansa primul număr al Revistei de Cercetări Arheologice şi Numismatice va fi dezbătută de către Dr. Cristian Schuster, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române şi de Dr. Emanuel Viorel Petac, preşedintele Societăţii Numismatice Române, cercetător ştiinţific în cadrul Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române.

Actele domnilor Racoviţă din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti

Familia Racoviță, o veche familie românească din Moldova, după cum susține Dionisie Fotino în Istoria generală a Daciei, a fost reprezentată în mod strălucit de către Mihai Racoviță, care a ocupat dregătoria de spătar. Strămoșul lor, Racoviță Cehan, a primit la botez acest nume, deoarece se pare că s-a născut la mănăstirea Racoviță din satul Pungești, pe când mama sa se afla într-o bejenie în fundul Racovei.

Colecţia de „Documente” a Muzeului Municipiului Bucureşti numără 120 de acte care provin din răstimpul domniilor celor 3 reprezentanți ai familiei Racoviță-Cehan – Mihai Racoviță (17301731 și 1741-1744), Constantin Racoviță (1753-1756 și 1763-1764) și Ștefan Racoviță (1764-1765). Sunt prezentate acte pentru care s-a folosit drept suport pergamentul și hârtia folio sau difolio, cu sau fără filigran. Ca tipologie documentele sunt diverse – hrisoave, porunci, hotărâri, scrisori, plângeri, zapise, diate ș.a. Printre marii boieri care au beneficiat de atenția domnilor s-au numărat Manolache Lambrino, soțul Domniței Bălașa Brâncoveanu, sau Ioniță Racoviță. Avem și câteva acte care se referă la reprezentanții altor naționalități stabilite în Muntenia, ca de pildă Iosif sticlar, fiul lui Dalil ovreiul, Ursache ovreiul din Râmnic sau Costandin polcovnic lipovean.

Cele mai multe dintre acte au ca emitent Epitropia Așezămintelor Brâncovenești. Până la prezenta ediție de documente doar un număr limitat de acte au văzut lumina tiparului, ori au fost menționate în alte lucrări de-a lungul timpului.

 

Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice

Noul proiect editorial, Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice, are menirea de a valorifica cercetarea în domeniul arheologiei şi numismaticii, dar şi a cercetărilor inter şi pluridisciplinare care şi-au făcut un loc din ce în ce mai important în cadrul studiilor arheologice în decursul ultimilor ani.

Publicaţia reprezintă un spațiu de dezbatere ştiinţifică deschisă unui spectru larg de abordări, metode şi perspective, pentru studiile care valorifică cercetarea de teren, dar şi pentru cele teoretice. Oferim posibilitatea publicării unor studii, articole, rapoarte de cercetare, discuţii, note și recenzii asupra apariţiilor recente de literatură ştiinţifică de specialitate, dar şi a unor articole de sinteză sau studii de detaliu privind diverse categorii de artefacte, cadrul cronologic întinzându-se de la paleolitic până la secolul XX.

Primul număr al acestei publicaţii include 14 lucrări ştiinţifice semnate de cercetători atât din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti, cât şi din alte instituţii muzeale sau institute de cercetare precum Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer” al Academiei Române,Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa şi Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” din Vâlcea.

Toate contribuţiile editate în cadrul acestei publicaţii sunt atent verificate de un comitet ştiinţific compus din reputaţi specialişti din domeniul istoriei precum Adina Boroneanţ, Adrian Ioniţă, Adrian Majuru, Eugen Nicolae şi Aurel Vîlcu. Colegiul de Redacţie al revistei este format din muzeografi ai Muzeului Municipiului Bucureşti, care şi-au propus  asigurarea ritmului de apariţie anual al publicaţiei şi indexarea acesteia în baze de date internaţionale.

Actele domnilor Racoviţă din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti

Familia Racoviță, o veche familie românească din Moldova, după cum susține Dionisie Fotino în Istoria generală a Daciei, a fost reprezentată în mod strălucit de către Mihai Racoviță, care a ocupat dregătoria de spătar. Strămoșul lor, Racoviță Cehan, a primit la botez acest nume, deoarece se pare că s-a născut la mănăstirea Racoviță din satul Pungești, pe când mama sa se afla într-o bejenie în fundul Racovei.

Colecţia de „Documente” a Muzeului Municipiului Bucureşti numără 120 de acte care provin din răstimpul domniilor celor 3 reprezentanți ai familiei Racoviță-Cehan – Mihai Racoviță (17301731 și 1741-1744), Constantin Racoviță (1753-1756 și 1763-1764) și Ștefan Racoviță (1764-1765). Sunt prezentate acte pentru care s-a folosit drept suport pergamentul și hârtia folio sau difolio, cu sau fără filigran. Ca tipologie documentele sunt diverse – hrisoave, porunci, hotărâri, scrisori, plângeri, zapise, diate ș.a. Printre marii boieri care au beneficiat de atenția domnilor s-au numărat Manolache Lambrino, soțul Domniței Bălașa Brâncoveanu, sau Ioniță Racoviță. Avem și câteva acte care se referă la reprezentanții altor naționalități stabilite în Muntenia, ca de pildă Iosif sticlar, fiul lui Dalil ovreiul, Ursache ovreiul din Râmnic sau Costandin polcovnic lipovean.

Cele mai multe dintre acte au ca emitent Epitropia Așezămintelor Brâncovenești. Până la prezenta ediție de documente doar un număr limitat de acte au văzut lumina tiparului, ori au fost menționate în alte lucrări de-a lungul timpului.

 

Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice

Noul proiect editorial, Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice, are menirea de a valorifica cercetarea în domeniul arheologiei şi numismaticii, dar şi a cercetărilor inter şi pluridisciplinare care şi-au făcut un loc din ce în ce mai important în cadrul studiilor arheologice în decursul ultimilor ani.

Publicaţia reprezintă un spațiu de dezbatere ştiinţifică deschisă unui spectru larg de abordări, metode şi perspective, pentru studiile care valorifică cercetarea de teren, dar şi pentru cele teoretice. Oferim posibilitatea publicării unor studii, articole, rapoarte de cercetare, discuţii, note și recenzii asupra apariţiilor recente de literatură ştiinţifică de specialitate, dar şi a unor articole de sinteză sau studii de detaliu privind diverse categorii de artefacte, cadrul cronologic întinzându-se de la paleolitic până la secolul XX.

Primul număr al acestei publicaţii include 14 lucrări ştiinţifice semnate de cercetători atât din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti, cât şi din alte instituţii muzeale sau institute de cercetare precum Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer” al Academiei Române,Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa şi Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” din Vâlcea.

Toate contribuţiile editate în cadrul acestei publicaţii sunt atent verificate de un comitet ştiinţific compus din reputaţi specialişti din domeniul istoriei precum Adina Boroneanţ, Adrian Ioniţă, Adrian Majuru, Eugen Nicolae şi Aurel Vîlcu. Colegiul de Redacţie al revistei este format din muzeografi ai Muzeului Municipiului Bucureşti, care şi-au propus  asigurarea ritmului de apariţie anual al publicaţiei şi indexarea acesteia în baze de date internaţionale.

Următoarea lansare va avea loc joi, 4 februarie, ora 17:00, la Grand Hotel Continental – lansarea volumului Tata Moşu. O poveste interbelică în limba engleză. Autori: Adrian Majuru, Mihai. I. Grăjdeanu.

 Colegiul de Redacţie al revistei este format din muzeografi ai Muzeului Municipiului Bucureşti, care şi-au propus  asigurarea ritmului de apariţie anual al publicaţiei şi indexarea acesteia în baze de date internaţionale.

Următoarea lansare va avea loc joi, 4 februarie, ora 17:00, la Grand Hotel Continental – lansarea volumului Tata Moşu. O poveste interbelică în limba engleză. Autori: Adrian Majuru, Mihai. I. Grăjdeanu.

Verbs describe us
0

Leave a Reply