Când lucrurile o iau razna, intervine teatrul.

Pe 1 noiembrie spectacolul Antisocial de Bogdan Georgescu a pornit într-un turneu național, numit Manifest pentru dialog, ce a cuprins 21 de orașe, iar ieri, 14 decembrie 2015, spectacolul a avut o ultimă reprezentație în București. La finalul lunii februarie 2016 spectacolul produs de Teatrul Național Radu Stanca de la Sibiu în parteneriat cu Departamentul de Artă Teatrală al Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu,  va avea 4 reprezentații în Statele Unite – New York University, Harvard, Yale și Pace University. 

Ce noroc să pot vedea un spectacol sibian atât de bine conceput și bine lucrat precum Antisocial la București. Cum spuneam și în articolul anterior, mi s-a părut extraordinar că aceeași actori joacă și elevii și profesorii și părinții, aspect ce ne trimite la etapele maturizării omului în timp și la modul de judecată și evaluare a unor situații. Oare nu toți am fost la un moment dat copii, poate părinți și poate dascăli? Dacă nu am fost, atunci ne putem extinde orizontul înțelegerii noastre către schimbările care se produc în ziua de azi și să nu rămânem înțepeniți într-o formă, pentru altfel ne condamnăm de bunăvoie la degradare. Spectacolul, ca orice spectacol bun pe care l-am văzut, nu-și propune să vină cu soluții pentru o falsă problemă a cărei simple existențe arată că orice scandal se naște dintr-o problemă de comunicare. Este excepțional cum cei 7 actori (Cristina Blaga, Paul Bondane, Anton Balint, Călin Mihail Roajdă, Alexandra Șerban, Cristi Timbuș, Maria Tomoiagă) dau viață textului creat de Bogdan Georgescu pe o situație de criză din viață. Pentru o bună perioadă de viață pentru marea noastră majoritatea școala este viața noastră, și calitatea noastră depinde de calificativele pe care le primim la materiile teoretice pe care le avem. Tinerii adulți trebuie să știe că școala e doar o etapă care trebuie parcursă și să luăm ce informații ne trebuie din fiecare materie, apoi să trecem mai departe la adevărata noastră viață, pe care singuri ne-o croim, ne-o modelăm și ne-o aranjăm. Cei mici trebuie învățați responsabili cât de devreme, iar faptul că luna aceasta am avut șansa de a scrise scrisori lui Moș Crăciun alături de elevi de liceu, mi se pare că o rază de speranță tot mai există și va exista atât timp cât există oameni extraordinari precum domnul Constantin Chiriac și Bogdan Georgescu.

Constantin Chiriac, actor, preşedinte al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, director general al Teatrului Naţional Radu Stanca Sibiu. și Bogdan Georgescu, creatorul spectacolului Antisocial au fost invitați în studioul Realitatea TV la Jocuri de putere, emisiunea lui Rareș Bogdan. Am extras câteva idei principale ale cuvântării fiecăruia. Mi-a plăcut extrem de mult momentul final performat de domnul Constantin Chiriac și catalogat drept cuceritor de către moderatorul emisiunii.

Constantin Chiriac: Noi nu avem căderea de a da verdicte. Spectacolul este de o înaltă calitate artistică și se termină cu o dezbatere. Sunt foarte puțini artiști care sunt dispuși să se implice în societate. Trăim acum și aici. Și dacă noi nu suntem oglinda timpului nostru, înseamnă că acea menire pe care o avem nu mai are nici o valoare, dacă nu o folosim. Copii au avut curaj. Noi nu am venit cu nici o soluție. Noi am venit cu cele 3 paliere atât de fracturate dintre elevi, părinți și profesori. Avem nevoie de valori, avem nevoie de modele. Facebookul este un fenomen care trebuie exploatat în folosul nostru, al elevilor, al profesorilor. Copii trebuie învățați despre asumare, despre inițiativă, despre joc. Doresc în sistemul viitor de învățământ să putem aduce jocul, zâmbetul, asumarea în viața școlii. Nimeni nu are măcar un moment de introspecție, de a căuta răul în el. Fără parteneri și fără oameni nu se poate face progres.

Bogdan Georgescu: Ideea spectacolului a fost o coincidență fericită cu ceea ce s-a întâmplat la Liceul Gh. Șincai din Cluj, tema spectacolului este relaționarea în mediul online, fenomenul de social media. Ce m-a revoltat cel mai tare a fost că problema pe care o aveau profesorii era cum salvăm prestigiul școlii, imaginea ei, iar acesta a fost subiectul perfect pentru a construi un spectacol. Într-o lună l-am făcut. Mi-am propus să țin problema pe masă atâta timp cât spectacolul se joacă. Senzațional a fost faptul că toată lumea își dorește să-l discute, iar uneori dezbaterile durau mai mult decât spectacolul în sine. Profesorii erau cei care se implicau în discuție. Foarte mulți elevi au vorbit și au sancționat o grămadă de lucruri. Ne spuneau că unii elevi sunt nevoiți să se transfere la o altă clasă dacă au media prea mică față de ceilalți colegi pentru a nu trage clasa în jos. Ne spuneau că subvențiile sunt primite pe număr de elevi și că profesorii trebuie să treacă pe toată lumea ca să nu piardă finanțarea. Mi-a plăcut cel mai mult ce a scris un profesor de la Șincai într-un articol în urma scandalului – Un profesor trebuie să fie la fel de cuceritor ca un actor și actorul nu are cum să sancționeze publicul și să-l târască la tribunal. Prestigiul nu stă în imaginea școlii, ci în elevi.

Constantin Chiriac: Lucrurile în care eu mă angajez le fac. Mă angajez numai în ceea ce știu că pot să fac. Mă implic numai în lucruri care depind de mine. Tot turneul a însemnat o provocare fără precedent. Erau spații care se închiseseră din pricina faptului că nu aveau avize de incendiu.  Ei au jucat zi de zi. Aveau întâlniri cu publicul, trebuiau să-și adapteze spectacolul la noul spațiu și apoi urmau dezbaterile. La adresa spectatorilor aveam întrebări referitoare la ce înseamnă atmosfera lor din comunitatea de care aparțin. Ne-am trezit că tot ce înseamnă România acum vrem să distrugem. Avem nevoie de făcători și de exemple. Cu toții avem nevoie de dialog.

Bogdan Georgescu:  Problema ridicată de tinerii adulți a fost respectul, că nu sunt respectați de profesori, sunt tratați cu condescendență, Respectul nu înseamnă frică, nu înseamnă putere. Nu au dreptul să întrebe de ce trebuie să învețe lucrul respectiv, iar profesorii nu au un răspuns creativ la întrebarea lor. Reacția asta a venit din partea unor elevi care erau respectuoși la adresa profesorilor, din modul cum își formulau punctul de vedere în dezbatere. Acest respect trebuie câștigat și de o parte și de alta. Faptul că există profesori care sunt dispuși să vorbească cu elevii să lămurească anumite aspecte pe chatul de la facebook, înseamnă că social media poate fi un instrument educațional.

Constantin Chiriac: Eu sunt pentru zona de meritocrație. Eu am făcut Costache Negruzzi am fost șef de promoție. Era vrema când se lăsau repetenți. Aveam câte 50-60 de note. În această tulburare de valori și lipsă de modele nu mai putem vorbi despre apostolatul profesorului. Noi părinții, profesorii trebuie să reușim să ținem pasul și să ne integrăm în ceea ce înseamnă dialogul cu copii. Tinerii trebuie învățați să-și asume responsabilități, să aibă o poziție în ceea ce fac. Nu trebuie să căutăm răul în afara noastră, trebuie să căutăm rolul în noi. În clipa în care vom face acest lucru vom fi în altă relație, vom avea o altă înțelegere față de ceea ce facem.

Bogdan Georgescu: Eu nu mi-am propus nici o secundă să dau vina pe cineva în spectacol. Povestea se dezvoltă într-o altă direcție. Nu am ghicit vinovatul, ci metoda prin care plănuiau să stabilească sancțiunile. Tu ca profesor,  trebuie să fii într-o permanentă schimbare. Nu trebuie doar să te updatezi sau să te adaptezi, ci sunt lucruri despre care nici nu ai habar că se întâmplă și trebuie să le integrezi în situație. Profesorii nu mai sunt dumnezei ca înainte. Profesorii trebuie să vină cu metode  creative de livrare a informației.

 

Verbs describe us
0

Leave a Reply