Audiobookul sau când textul prinde viață la tine acasă

Dacă ne întrebăm de ce facem un lucru, deja nu vrem să-l mai facem. Nu m-am întrebat niciodată de ce îmi place atât de mult să merg la teatru, de ce scriu despre ce trăiesc acolo sau de ce simt nevoia să merg la evenimente care au legătură cu lumea teatrului și lumea culturală. E o nevoie permanentă de a-mi hrăni mintea și spiritul cu adevăruri, emoție și noi idei. De la un spectacol de teatru am învățat că există nenumărate moduri de a aborda un text și prin urmare o situație în viață, felurite tipuri de relaționare interumană și mi-am dat seama treptat cât de prețioasă și irepetabilă este experiența de spectator aflat acolo la un timp dat în sala de spectacol. 

Am avut bucuria de a asista la lansarea audiobookului Povestea maiorului Ion Pătrulescu, de Gabriel Liiceanu, în lectura actorului Răzvan Vasilescu, pe care l-am văzut în spectacolele Desculț în parc (în 3 locuri diferite din București anul acesta),  Meșteșugul vieții (Teatrul Bulandra, Sala Liviu Ciulei) și Scaunele (Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu), Spitalul comunal (Teatrul Metropolis) și Butoiul cu pulbere (Teatrul Național București, Sala Pictură). Eu, personal, de la teatru plec cu o energie sporită datorită poveștii pe care o văd și o simt pe scenă, poveste creată de munca de luni de zile a actorilor alături de regizor; iar după spectacol parcă aș mai vrea să ascult o poveste, aici îmi sare în ajutor cartea rostită, adică audiobookul. Printr-un simplu CD pot accesa magia unei povești create de o voce frumoasă ori de câte ori nu pot merge la teatru, iar pentru acest cadou unic și incomparabil trebuie să mulțumesc Editurii Humanitas Multimedia.

„Răzvan Vasilescu este pentru mine unul dintre cei mai mari actori și el are o contribuție esențială la nașterea audiobookului în România. Felul în care a propulsat el, alături de alți actori de primă ordine ai scenei noastre, cartea citită în România,  este cu adevărat excepțional.” (Gabriel Liiceanu)

Tania Radu: Literatura încearcă să rezolve tensiunea aceea dintre ce cred ei și ce credem noi prin satiră în ultima vreme sau prin cartea-document. Cartea-document este o lectură de tip consens asupra istoriei fără să dea un verdict. Literatura încearcă să intre în zona fantasticului ca o scăpare din această tensiune.

Gabriel Liiceanu: În Statele Unite ale Americii 8% din producția de carte e ocupată de audiobook. Cititul cu glas tare și cititul în familie a acoperit secole din istoria culturală într-o anumită parte a societății europene. Goethe în „Poezie și adevăr” povestește cum tatăl lui în fiecare seară strângea familia și le citea cu glas tare în sufragerie. Cu gradul de tehnică pe care l-a atins lumea astăzi, citirea cu glas tare a fost înlocuită de tehnica audiobookului. Fiecare om poate să-și aducă vocea unui cititor la urechea lui, iar bucuria și câștigul sunt enorme.Rar mi s-a întâmplat să am emoția unui text așa cum am avut-o în interpretarea unei voci faimoase.

Răzvan Vasilescu: Acest audiobook a pornit tocmai din dragostea pe care o am față de textele deosebite. Îmi plac textele frumoase. Sunt și eu destul de în vârstă și cartea a rămas o plăcere foarte mare, iar audiobookul acesta a pornit din dragostea imensă pentru acest text nemaipomenit așa cum este și cartea. El trebuia să iasă la lumină.

Verbs describe us
0

Scrie ce simți