Dan C. Mihăilescu: Unii oameni sunt făcuți pentru bucurii.

M-a preocupat întotdeauna cum văd străinii România, iar de fiecare dată când m-am interesat de opiniile lor am primit în mare , răspunsuri neașteptat de pozitive. Eu nu am o părere negativă despre România.Nu am plecat să lucrez în străinătate și nici nu îmi doresc acest lucru, deși am urmat un curs de jurnalism la Univerisity of Bedfordshire din Marea Britanie, iar pe când mă întorceam de la cursuri mi-a venit în cap sintagma – Verbs describe us. Am avut bucuria de a-mi începe săptămâna cu o seară vintage, cea a jurnalelor și memoriilor, eveniment organizat de Editura Humanitas și Fundaţia Calea Victoriei la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Cartea lansată se numește „România în lumini şi umbre. 1909–1919“ de Ethel Greening Pantazzi.
Dan C. Mihăilescu: Apropo de seria aceasta vintage de memorii, descoperim cât de frumoasă rezervație livrescă se face din cărțile acestea. Toți autorii și mai ales, Ethel Greening Pantazi, sunt niște naturi fericite. Sunt niște oameni care se locuiesc bine, trăiesc cu plăcere, au savoir vivre, parcă sunt făcuți pentru bucurii – bucurii mentale, senzoriale, gastronomice, de orice fel. Există și într-adevăr și un sentiment turistic al existenței. Când vii dintr-o țară în altă țară, nu vrei să vezi răul, vrei să aduni numai ce este pitoresc, dulce. Toți autorii străini veniți în România, care se găsesc în colecția Vintage de la Humanitas, au talentul de a face un fel de antifonare a pereților vieții noastre.
Sandra Ecobescu: Descoperim o canadiancă patriotă – un model de dedicație. În prima parte e foarte interesant pentru că o vedem pe Ethel, femeia modernă, preocupată de societate. Ea inițiază niște discuții despre niște case în care să fie educați copii săraci din Galați. De asemenea mai târziu ea povestește despre serviciile medicale, care ar fi trebuit să fie modernizate. Este privită puțin straniu în această Românie liniștită unde lumea merge la cafenea, la teatru.
Constantin Ardeleanu: Vă recomand să o citiți pentru că sunt pagini foarte frumoase scrise de o canadiancă, care a trăit în România nu unul ci mai multe războaie. Era mereu cu gândul către patrie, mereu cu gândul spre cei de acasă, mereu dornică să arate că și Canada sprijină efortul de război pentru o cauză dreaptă, așa cum o prezintă ea. Este o poveste frumoasă despre România din cea mai frumoasă perioadă a istoriei sale.
Iustina Croitoru: Cred că jurnalele și memoriile sunt unele dintre cărțile care-mi plac cel mai mult. Suntem cu toții fascinați de România interbelică, de Bucureștiul interbelic cu atât mai mult. Cartea încă de la titlu se împarte în două – România în lumini și umbre – o viață de petreceri, prieteni, copii, lucruri bune și fumoase, până când a început războiul și totul s-a întors pe dos.

Verbs describe us
0

Scrie ce simți