Comunicat: „Începuturile fotografiei la Bucureşti”, o expozitie document

unnamed (16)Fotografii mai puțin cunoscute sunt prezentate publicului într-o expoziție document ce se va deschide vineri 25 septembre 2015, la Palatul Suțu din București.Vernisajul va avea loc la ora 13:00.

Tehnica fotografică, o nouă practică ajunsă la noi din Occident, a uimit, la jumătatea secolului al XIX-lea, întreaga lume bucureşteană. Preocupări legate de fotografie au început să fie simţite şi la noi, se pare, pe la 1834 când, pe un farmacist l-a costat viaţa lucrul cu brom în timp ce făcea cercetări relative la fotografie.

La 16 februarie 1839, publicația „Albina Românească”, făcea cunoscută pentru români descoperirea dagherotipiei. Tehnica era nouă şi destul de complicată. Dagherotipiile erau extrem de fragile, dar de o mare fineţe şi fidelitate; nu se puteau multiplica şi se realizau în formate mici.
Se pare că primul atelier fotografic din Bucureşti a aparţinut unei doamne, Wilhelmine Priz, care făcea portrete dagherotip „cu un preţ foarte cuviincios”. Dagherotipia s-a practicat la noi în ţară până prin anul 1860, iar primul aparat de acest tip a fost cumpărat de Colegiul Sfântul Sava, la 1840. Se crede că cel care l-a mânuit cel dintâi ar fi fost Carol Popp de Szathmari. La 1873 au apărut primele plăci cu gelatino-bromură, aşa luând naştere fotografia modernă.

Carol Popp de Szathmari a fost unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați fotografi ai vremii. A fost primul mare fotograf al Țării Românești, surprinzând schimbările prin care a trecut țara de-a lungul domniilor a trei dintre cârmuitori. Tot el a avut şi marele merit de a reda prima imagine fotografică a Bucureştilor, care a fost o calotipie, intitulată Câmpul Procopoaiei.

Un fotograf cu un statut aparte, care nu se poate număra printre fotografii bucureşteni cu firmă, dar care a avut un rol foarte mare în redarea primelor imagini ale capitalei a fost Ludwig Angerer. El a fost nu numai unul dintre primii fotografi ai oraşului Bucureşti, ci şi unul dintre marii fotografi ai Vienei.

Franz Duschek a fost un alt renumit maestru care îşi avea atelierul în Strada Nouă (azi Edgar Quinet), fiind şi cumnat cu Szathmari. La 1872, acesta anunţa că face fotografii „în orice timp, senin sau noros” şi asigura „orice justă acceptare a onor public ce-mi va vizita atelierul”.
Un alt celebru fotograf a fost Franz Mandy, care şi-a deschis atelierul la 1877, pe Calea Victoriei. El a fost primul dintre confrații săi care a introdus evidenţa clişeelor începând cu numărul 1 şi continuând numerotarea pe toată perioada activităţii atelierului său.

Numărul fotografilor bucureșteni care au urmat acestor mari maeștri nu au fost deloc mic, printre ei demni de menționat fiind A. D. Rieser, Eduard Pesky (care se intitula pe cartoanele fotografiilor „pictor academic”), Moritz Benedict Baer, W. Wollenteit, Iosif Szollosy, Ioan Spirescu, J. Marie.

Cei mai mulţi fotografi au fost alogeni, mai cu seamă germani, austrieci, francezi, polonezi, cehi, dar, cu timpul, nici românii – mai puţini, cei drept – nu au lipsit. Astfel, avem cunoştinţă de atelierele unor români mai ales spre sfârşitul secolului, cum au fost cele ale fotografilor Ion Gavrilescu, Dumitru Constantinescu, I. Nicolescu, M. Davidescu.
În general, fotografiile variau ca dimensiune, după cerinţele încadrării imaginii şi după fantezia fotografului. Ele erau lipite pe cartoane cu firma fotografului tipărită pe verso, uneori şi pe faţa cartonului, jos. Firmele care se respectau îşi comandau cartoanele de la Viena, cu însemnele lor special tipărite, şi nu sunt puţine astfel de fotografii care s-au păstrat până astăzi. Mai târziu, au apărut cartoane care se vindeau având pe spate diferite desene cu flori, amoraşi şi un aparat de fotografiat, care încadrau cuvântul SOUVENIR. Fotografiile se lipeau pe cartoane cu ajutorul unei folii speciale, prin presare la cald. Dacă, în general, maeştrii fotografi foloseau formate mai mici, atelierele specializate şi laboratorele statului lucrau cu formate mari.

Proiectul expozițional Începuturile fotografiei la București. Maeștrii și imagini din secolul al XIX-lea își propune să prezinte publicului, începând cu anul 2015, operele maeștrilor fotografi, care au lucrat în București începând cu anii 1853-1856. Pentru acest an, expoziția face referință la maeștrii fotografi prezenți în București, în perioada 1850-1900. Proiectul expozițional valorifică patrimoniul arhivei fotografice a Muzeului Municipiului București, multe dintre piesele colecției foto fiind aduse pentru prima oară în fața publicului.

Dr. Lelioara Zamani – Gavnani, Șef secție Istorie Patrimoniu

 

Verbs describe us
0

Scrie ce simți