Conferinţă despre arhitectul Edmond Van Saanen, co-autorul clădirii ASE şi al Palatului Telefoanelor – joi, la Palatul Suţu

unnamed (2)  Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu invită bucureştenii, joi, 18 iunie, de la orele 19, la o conferinţă dedicată arhitectului Edmond Van Saanen, co-autor a două simboluri bucureștene: Palatul Academiei de Studii Economice și Palatul Telefoanelor. Conferinţa va fi susţinută de istoricul de artă Oana Marinache.

Născut în 1882, într-o familie burgheză, perfect integrată în societatea bucureşteană, arhitectul pătrunde repede în închisa lume a protipendadei. În 1915, realizează lucrări de amenajare la conacul familiei Chrissoveloni de la Ghidigeni, judeţul Galaţi, transformări la pavilionul de administraţie (arcade), marea sală de concert şi tenis, pavilionul de vânătoare, casa administratorului, pergole, colonadă, teren tenis. Tot în acel an, consemnează menajări la Casa Manole Diamandi din str. Columb nr. 5, din Bucureşti. În 1916 i se solicită serviciile pentru reamenajarea Legaţiei Greceşti la Bucureşti. În perioada 1916-1918 este angajat la Direcţiunea Baracamentelor, la Construcţia Barăcilor Sanitare şi Militare, realizeazând lucrările sanitare. În 1919 reamenajează grădina fostă Ambasador pentru Constantin Tănase, construind în strada Academiei un nou teatru de vară ce va fi cunoscut cu numele de Grădina Cărăbuş. În 1924 a fost fondatorul primului birou de arta reclamei, în atelierul din str. Biserica Enei, nr. 11 bis, făcând reclame pentru sucursala Fiat la Bucureşti. Este totodată co-autorul celor doua monumente ale Capitalei: Palatul Academiei de Studii Economice și Palatul Telefoanelor.

Mai multe informaţii despre viaţa şi lucrările arhitectului, precum şi fotografii şi planşe cu imobilele realizate de acesta, găsiţi la conferinţa care are loc joi, 18 iunie, la Palatul Suţu.

Intrarea la conferinţă este 7 lei (3 lei, pentru studenţi sau pensionari). În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Oana Marinache este istoric de artă licenţiat al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti şi doctorand în cadrul aceleiaşi universităţi și într-un program P.O.S.D.R.U. R.E.A.D. al Academiei Române. Lucrarea monografică de debut, „Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din Bucuresti” (Editura ACS), a fost lansată în 2012. În 2013 a publicat lucrarea de licență, „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară” (Editura ACS). În 2014 a tradus și editat Nadeja Știrbey, Jurnal de prințesă 1916-1919 și a scris „Louis Pierre Blanc, o planșetă elvețiană în serviciul României” (co-autor Cristian Gache, Editura Istoria Artei), precum și „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (Editura ACS). În 3 aprilie 2015 a lansat la Palatul Suțu albumul „Arhiva de arhitectură 1830-1860: o colecție unică de planuri și schițe”, al cărei co-editor este, alături de Cristian Gache, lucrare care cuprinde și o parte din proiectele publice din domnia lui Bibescu Vodă (Editura Istoria Artei). Ultima aparitie editoriala este „Edmond Van Saanen-Algi, de la Baletele rusești la Palatul Telefoanelor”, o lucrare semnata de istoricii de artă drd. Oana Marinache și dr. Gabriel Badea-Păun, fiind al doilea volum din colecția „Arhitecți de neuitat” și apare într-o concepție grafică a lui Cristian Gache.

Verbs describe us
0

Scrie ce simți